close
Copiii lui Mos Craciun

Copiii lui Mos Craciun

Am să vă povestesc acum o întâmplare trăită cu mult timp în urmă de însuşi Moş Crăciun.

Bătranul Moş Crăciun, într-o iarna, a plecat ca intotdeauna să ducă daruri copiilor cuminti.
Drumul era foarte greu, prin nameti si vijelii şi moşul, obosit de drum, a mai si rămas înzăpezit.
Seara Crăciunului bătea la uşă. Cum să rămână copilaşii făra daruri, doar au fost cuminţi şi-au învăţat…şi-au ascultat părinţii şi bunicii… gândi Moşul, şi i-au scris Moşului scrisori atât de frumoase…
Vremea devenea tot mai urâtă, vântul bătea năpraznic, cum niciodata nu se mai întâmplase…
Tot gândindu-se ce şi cum să facă, i-a venit Moşului o idée….doar învăţase la şcoala lui din cer atât de multe lucruri utile.
Aşa că a luat unul dintre sacii cu seminţe pentru mâncarea renilor şi cailor trăsurii sale,
l-a deschis si a văzut că in sac sunt seminte de tot felul: de orz, de ovăz, de orez, de grâu si porumb, (ehei, multe multe). Mosul a ridicat bagheta sa fermecată, ceru ajutorul îngeraşilor şi transformă …transformă toate seminţele acelui sac în alti …O, da, da!, în alţi Moşi Crăciuni…
– Haideti copiii mei, voi aratati la fel ca mine, puteţi face tot ce pot şi eu…voi veţi pleca acum în lume şi veţi duce copiilor cuminţi darurile pe care le merită.. Fiecare dintre voi va şti unde să mergă şi ce cadou să lase.
Şi uite cum din sacul cu grane iese un prim mos crăciun – copilul Moşului. Era îmbrăcat la fel, dar fiind făcut din trup de grâu era mai subtire şi mai înalt decât tatal său. Moşul îl puse pe aripa vântului si-i dădu drumul sa zboare în lume. Urmă un alt moş crăciun copil, de aceasta dată creat dintr-o boabă de porumb…era mai îndesat şi cu picioarele mai scurte…urcă şi el pe coama vântului şi, chiuind de mulţumire iţi deschise braţele spre… Bucurie, aşa numea el lumea puilor de om.
Apoi urmară alţi şi alţi moşi craciuni copii, făuriti din seminte.
Ce încântare pe ei, câte chiote, de răsunau zările…ce şansă!, ca tocmai ei să ducă în lume mesajele bucuriei!
– Aşa, puii mei, mergeţi în lume si duceţi mesajul meu de pace şi de armonie între toti oamenii, catre toti copiii. Si copiii lui Mos Crăciun aşa au făcut, a ajuns fiecare în locul indicat de tatăl lor.

În anul acela, copiii lui Moş Crăciun şi-au făcut cu bine misiunea. Moşul, tatăl lor, a fost tare multumit de reuşita fiecăruia dintre ei. Şi, cum să nu fie, când fiecare dintre copiii lui a dus speranţa şi iubirea în casele oamenilor.
Dupa ce au împărţit toate cadourile, fiecare Copil al Moşului s-a întors în sacul din care a plecat, redevenind ceea ce a fost initial…si Fiecare sămânţă se simţea împlinită.
Bucuria pe care o aduseseră în lume le umplea şi lor sufletele. Pentru că voi stiţi, când aduci o bucurie cuiva, bucuria aceea se întoarce si mai mare in viaţa ta. Şi bucuria pe care tu o simţi atunci, este mai mare decât aceea pe care tocmai tu ai dăruit-o…
Moşul era tare mândru de copiii lui. Şi ce fericit era!, pentru că din toate colţurile lumii auzea toate gândurile de mulţumire. (Pentru că aceasta este cea mai mare bucurie a Mosului, să auda cum copiii, puii de om îi mulţumesc, ii sunt recunoscători pentru darul primit).

Aşa deci copii, dacă se întâmplă ca-ntr-un an să vedeţi mai mulţi Moşi Crăciun, inalti sau scunzi, grasi sau slabi, voi să ştiţi că Moşul cel Mare şi-a trimis în lume copiii să-l ajute. A luat aceasta hotărâre pentru ca fiecare pui de om să fie fericit.
Multumim, Mos Crăciun!
O O HO HO…O HO HO…O HO HO (râde multumit Moşul)

Geta Heimerl

Tags : Copiii lui Mos Craciuncraciun
Craciun

The author Craciun

Leave a Response